Raport România, ce urmează?

La finalul anului trecut am sprijinit realizarea unui studiu de segmentare politică care face, prin prisma valorilor sociale, politice și economice relevate, un profil complex al cetățeanului român. Studiul a fost realizat de Institutul de Studii Sociale și Politice și finanțat prin contribuție deschisă de participanții la Fondul pentru Democrație.

Participanții la sondaj, selectați pentru a constitui un eșantion reprezentativ, sunt 53% bărbați și 47% femei, 56% urban și 47% rural, cu o distribuție pe vârste de 31% pentru 18-34; 33 pentru 35 – 49 de ani, 24% pentru 50 – 64 de ani și 12% pentru 65 de ani. Aceștia se declară în proporție de peste 89% religioși (33% practicanți și 56% nepracticanți) și au studii medii 42%; 28% sunt cu studii sub medie și 30% au studii superioare.

Cetățeanul român este, în general, tradiționalist, conservator și, în proporție destul de mare, neinteresat de politică. Este alarmant procentul semnificativ al celor neinteresați de campaniile politice: 47% dintre respondenți nu au urmărit deloc campania electorală.

Suntem prinși într-o stare de contemplare și neutralitate neangajantă. Suntem convinși că părerile noastre nu contează pentru guvernanți, participăm în număr mic la vot, iar atunci pentru ca votul nostru să nu se piardă și ne motivăm alegerea prin „nu aveam cu cine altcineva” sau „ca să nu caștige ceilalți”.

Această sustragere prin pasivitate denotă resemnarea și, mai grav, lasă loc acceptării încercărilor de neutralizare a oricăror forme de implicare și acțiune a societății civile. Trebuie să fim angajați civic și trebuie să fim prezenți în spațiul public pentru a lua partea democrației. O societate civilă autonomă, responsabilă și implicată este singura care poate fi contrapondere puterii de stat și să regleze, astfel, raporturile dintre guvernanți și guvernați.