O singură Românie – Studiu despre atitudinea românilor cu privire la amnistie și grațiere
(Și) 2018 a fost anul luptei pentru justiție. Pentru ei să facă astfel încât să le profite și să scape de dosare, pentru noi să oprim exploatarea și deturnarea puterii de stat pentru ambiții personale.
Supraviețuirea individuală este tot ceea ce contează pentru regimul Dragnea, iar metodele prin care se obține această supraviețuire sunt din ce în ce mai puțin voalate. Și de ce s-ar mai ascunde? Captivă într-o criză adâncă de legitimitate, contestată din toate părțile, alianța de la guvernare vrea să reducă la tăcere opoziția politică și civilă și să scape de problemele penale. Cum face asta? Prin confiscarea justiției. Instituțiile sunt decapitate și toți cei care s-au opus sau s-ar fi putut opune sunt neutralizați. Sunt ignorate explicit sau implicit principii fundamentale de drept, iar procesul legislativ obișnuit este golit de substanță. Actele normative dezbătute în toiul nopții, legiferarea prin OUG (pentru „că se lungește foarte mult procesul legislativ”) și alte mijloace obscure și imorale devin normă.
Se întreține voit o stare de confuzie privind amnistia și grațierea și se forțează o identitate între interesele PSD și ale camarilei lui Liviu Dragnea și interesele României. Toată graba e justificată (zic ei), nu de dosarele care îi împing de la spate și de procesele în care rămân fără căi de atac, ci de nevoia stringentă de a „repara nedreptățile” suferite de cei care au stat în detenție în urma condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate.
E o grabă selectivă. De exemplu, ea nu se manifestă pentru a „repara nedreptățile” suferite de cei care au inhalat gaze lacrimogene sau au fost bătuți de jandarmi în 10 august. Pentru evenimentele de atunci nu s-a stabilit nicio răspundere juridică, nu avem niciun vinovat și nicio nedreptate de reparat urgent. Toată ideea cu nedreptățile e la fel cu egalitatea din fabulă, „…egalitate, dar nu pentru căței”.
Orice fărădelege este motivată pe seama „votului democratic dat de români”, așa vor românii. Oare chiar asta vor? Am vrut să aflăm și, la începutul lunii decembrie, Geeks for Democracy a comandat un studiu privind amnistia și grațierea precum și problematica mai generală a justiției și luptei anticorupție în România. Fondul pentru Democrație nu a stat deoparte și a sprijinit acest demers.
Studiul a fost realizat în perioada 4-11 decembrie 2018 de către ISSPOL, prin metoda CATI, pe un eșantion reprezentativ național de 1064 de persoane și are o marjă de eroare de 3%. Rezultatele arată o uniformitate și unitate a opiniilor cu privire la amnistie și grațiere, precum și a raportării la corupție:
- 91% dintre români se opun grațierii infractorilor condamnați pentru corupție, respectiv amnistiei faptelor de corupție;
- 87% dintre românii care au votat cu PSD/ALDE/UDMR la alegerile parlamentare din 2016 se opun grațierii și amnistiei;
- 63% dintre români consideră că pedepsele pentru corupție sunt prea mici;
- 73% dintre români consideră că viața lor este afectată de corupție în proporție mare și foarte mare;
- 80% dintre români consideră că lupta anticorupție este importantă pentru ei;
- 91% dintre români doresc să rămânem în Uniunea Europeană;
- 57% dintre români consideră ca fiind „rea” eliberarea deținuților prin recursul compensatoriu.
Poate că în toată efervescența, aglomerarea de știri și opinii, intoxicări despre state paralele și alți dușmani imaginari am fost tentați să credem că suntem puțini, singuri și vocea noastră nu se mai aude. Ne-am convins. Ei sunt cei puțini și marginalizați; simt că se apropie funia de par și au din ce în ce mai puține pârghii legale pentru a-și urmări interesele.
Acum avem certitudinea: România nu vrea clemență pentru corupți. 9 din 10 români se opun grațierii infractorilor condamnați pentru corupție, respectiv amnistiei faptelor de corupție și mai mult de 8 din 10 români dintre cei care au votat cu PSD/ALDE/UDMR la alegerile parlamentare din 2016 se opun grațierii și amnistiei.
Detalii complete despre acest studiu pot fi găsite aici.
Despre autorii studiului:
Geeks for Democracy (G4D) este un grup deschis și informal de peste 10.000 de cetățeni care vor să pună laolaltă priceperea și resursele pe care le are fiecare pentru o Românie mai bună. G4D vrea să motiveze oamenii să identifice acele idei care transformă în bine comunitatea, să le adopte, să le multiplice pentru a deveni sustenabile și a atinge masa critică de schimbare.
Institutul de Studii Sociale și Politice (ISSPOL) se ocupă cu studiul socialului și cu analiza politică și electorală. Acesta face parte din Cult Group. Cult Group este format din: Cult Market Research, Institutul de Studii Sociale și Politice (ISSPOL), Call2B și ARENAS (Asociația Română pentru Educație Non-Formală și Acțiune Sustenabilă).
Fondul pentru Democrație este o comunitate de cetățeni voluntari care susține în mod transparent și participativ inovarea civică, prin proiecte care țin de buna guvernare, educație și participare civică și politică, echilibrul puterilor în stat, jurnalismul independent, combaterea manipulării presei și a „adevărurilor alternative”. Fondul colectează donațiile din partea celor care doresc să se implice, lansează sesiuni de finanțare, selectează proiectele în mod deschis, participativ, pe baza principiilor formulate și agreate de comunitate și administrează contractual livrarea fondurilor către beneficiari.